#COVID19 #România #coronavirus #pandemie #sănătate #diaspora #sociocultural
După publicarea analizei sale referitoare la controlul epidemiilor de rujeolă în România, colegul nostru, cercetător în imunologie la Oxford, Ștefan Dascălu, continuă să studieze situația bolilor infecțioase din țara noastră. Îl felicităm pentru munca depusă pentru elaborarea unei analize preliminare despre succesele și eșecurile gestionării inițiale a pandemiei COVID-19 în România. Rândurile de mai jos prezintă un mic rezumat al acestei analize.
La aproape două luni de la primul caz de coronavirus în România, acest articol prezintă o analiză retrospectivă a modului în care autoritățile au intervenit pentru limitarea răspândirii COVID-19.
“Problemele cele mai importante au fost evidențiate în cadrul sistemul de sănătate, unde managementul defectuos împreună cu ignorarea semnalelor de alarma primite de la personalul medical și lipsa infrastructurii eficiente au diminuat potențialul de a gestiona epidemia”.
Totodată, numărul mare de cetățeni români care s-au întors în țară a reprezentat o provocare atât din punctul de vedere al infrastructurii, cât și al personalului responsabil. Implementarea rapidă a măsurilor de carantinare instituționalizată și supravegherii sutelor de mii de cetățeni ajunși la granițele țării a evitat suprasolicitarea timpurie a sistemului de sănătate.
“Deoarece mișcarea migratorie umană este un factor care influențează magnitudinea epidemiei în stadiile incipiente, valurile succesive de cetățeni care s-au întors au reprezentat o provocare uriașă pentru autoritățile sanitare și pentru poliția de frontieră”.
Scenariul unei răspândiri necontrolate a noului coronavirus a fost evitat în România datorită măsurilor clasice de control epidemiologic care au fost dublate de accesarea tuturor canalelelor de comunicare disponibile în societate. În raportul publicat se subliniază importanța aspectelor socio-culturale ale unei țări atunci când o reacție rapidă și eficientă devine necesară. Cu ajutorul mass-mediei, al rețelelor de socializare și al tuturor celor care și-au alăturat imaginea mesajului oficial de precauție și izolare, a fost evitat un potențial dezastru ce ar fi așezat țara noastră în rândul celor sever afectate de pandemie.
“România are unul dintre cele mai crescute niveluri de sărăcie, excludere socială si acces la educație din Uniunea Europeană, iar orice intervenție de informare publică trebuie să țină cont de acești factori.”
În același timp, România fiind o țară majoritar ortodoxă, studiul demonstrează importanța implicării Bisericii în eforturile de a controla pandemia. În ciuda unor dificultăți, aceasta s-a alăturat mesajului de distanțare socială și a folosit infrastructura proprie pentru a le oferi ajutor cetățenilor afectați. Ținând cont de faptul că practicile religioase ar fi avut potențialul de a contribui în mod semnificativ la răspândirea virusului, Biserica Ortodoxă Română a implementat măsurile necesare relativ devreme pentru a preveni un scenariu nefast. Aceste eforturi au fost rodul unui dialog deschis și intens între Biserică, autorități și experți în sănătate publică.
“Situația de față reliefează importanța stabilirii unor canale de comunicare eficiente între toate zonele de influență socială, care să fie exploatate si utilizate rapid pentru a informa și ghida opinia publică în timpul perioadelor precum cea de față”.
Dascalu, S. The Successes and Failures of the Initial COVID-19 Pandemic Response in Romania. Preprints 2020, 2020040373 (doi: 10.20944/preprints202004.0373.v1)